Festivalului de metal Hellfest 2011 a fost o desfăşurare superlativă de forţe şi s-a putut observa că experienţa de 5 ani şi-a spus cuvântul.

O nouă ediţie Hellfest

20.000 de bilete pentru 3 zile au fost vândute, plus alte zeci de mii de câte 2 zile şi o zi: s-a estimat că 80.000 de oameni au fost cumulate la festival. A fost extrem de aglomerat faţă de 2008, dar nu sufocant. Pe cele 4 scene  s-a cântat succesiv conform unui program bine pus la punct, cu rare întârzieri: Mainstage 1, Mainstage 2, RockHard Tent, Terrorizer Tent.

17 iunie 2011 – prima zi de festival

Ploaie matinală! Prima zi de festival a început la ora 11 şi a avut nume sonore: Malevolent Creation, Dodheimsgaard, Alter Bridge, Primordial, The Exploited, Monster Magnet, Vader, Krisiun, Belphegor, Morbid Angel, Possessed, Mayhem, Meshuggah, In Flames, Rob Zombie, Iggy and the Stooges.

Black Metal la Hellfest în prima zi

Primordial – irlandezii au cântat la RockHard şi s-au dezlănţuit pe muzica lor de black metal, ce cuprinde influenţe celtice şi un stil agresiv de abordare. Vocalistul A.A. Nemtheanga a şocat imediat ce a apărut pe scenă, iar metaliştii au intrat efectiv într-o agitaţie debordantă şi au ţinut-o aşa tot concertul!

Belphegor – la RockHard au fost cei mai supăraţi din tot festivalul (cu câteva excepţii de la Mainstage 2). Trupele de black metal sunt hipnotizante în desfăşurare, crezând în ceea ce fac, dându-se de ceasul morţii pe scenă. Belphegor este un astfel de exemplu, luându-şi numele de la o divinitate egipteană asociată demonismului, iar din 1993 face publicul să tremure la ascultarea muzicii lor.

Dodheimsgaard – black-metal avangardist din Norvegia. Sunt mai experimentali faţă de greii din black metal, se riscă pe sonorităţi industriale şi se disting. Au fost mai interesanţi decât Belphegor pentru că au avut  elemente aparte, sentimente opresive de violenţă, durere şi revoltă. Traces of reality este o ciudăţenie de melodie, amestecând de toate, dar este coerentă cu trecerile bruşte de la un registru la altul, orientată în jurul fricii şi a răzvrătirii.

Mayhem – norvegienii grei din black-metal au încheiat prima zi la RockHard, la ora 2 din noapte, cu o recuzită de zile mari, un altar din oase unde Attila a avut rolul unui preot posedat. Au impresionat serios în 2008, dar acuma parcă au dat mai multă atenţie decorului negru, demonic, inuman, au fost cam pe trei sferturi implicaţi.

Trash (Death) Metal la Hellfest în prima zi

Vader – polonezii au o carieră de peste 25 de ani de muzică, existând de dinainte de căderea Cortinei de Fier în zona trash death metal. Numele este luat de la personajul Darth Vader din Star Wars şi susţine ideea de antagonism asociată acestuia prin furia cu care cântă pe scenă. Anger a fost un prilej pentru a arăta de ce sunt în stare, iar un moment aparte a fost o melodie de la Black Sabbath când au spus: This is a tribute to those who started music!

Dagoba – vorbim de trash metal francez, adică de energie aproape mitraliată. Trupa există din anul 2000 şi a crescut în popularitate încet şi sigur, iar francezii au reacţionat furibund la ei. The things within este o ilustrare a muzicii pe care o cântă: We ate the fruits, protected by the leaves/ Carved our names on this tree that died/ The river we’d cried drowned the memories/ I walk alone…to the other side.

Possessed – death trash metal din America, din 1983. Vorbim tot de RockHard. O legendă a genului, foarte impresionanţi pe scenă, cu un vocalist mereu interesat de public şi violent muzical în ciuda handicapului de a sta într-un scaun cu rotile.

Morbid Angel – I am morbid şi God of Emptiness au încântat la extreme, aducând death-metal cu ritmul rapid, crud, agresiv impus de vocalistul David Vincent, ce are un aer atât de sinistru, sumbru şi charismatic că te fac să stai să asculţi.

Rock Alternativ la Hellfest în prima zi

Alter Bridge – americanii cântă rock alternativ şi sunt mai puţin certaţi cu viaţa faţă de alte trupe. Formaţia este un rest din Creed reunit de vocalistul Myles Kennedy, are câteva balade superbe, solo-uri de chitară demenţiale, fac o atmosferă excelentă, dar nu aşa furioasă. Slip into the void a avut o mişcare intensă de la începutul obsedant al piesei: Peel back the skin/ Close your eyes/ Hell is born/ To the abyss, but be warned/ You fear what you’ve become.

Prima zi de festival s-a încheiat pe la 3 noaptea, dar metaliştii s-au culcat târziu. Lumea revărsată pe străzi era copleşitoare: mii de tineri liberi, veseli, beţi, manifestându-se spontan, urlând, socializând cu oricine. Aşa relaxare a fost pe tot parcursul festivalului, ca la o frăţie rock aerisită!

Articol: Daniela Abageru

Galerie foto Hellfest 2011 – prima zi

Foto: Ştefan Abageru