RECENZIE: METALHEAD Meeting – o seară specială alături de 7 trupe rock senzaţionale (POZE)

Arenele Romane s-au dovedit de-a lungul timpului a fi locaţia perfectă pentru găzduirea celor mai importante concerte rock, iar seara de sâmbătă, 7 iunie 2014, ne-a confirmat încă o dată acest lucru. Dar nu atât locaţia, cât cele 7 trupe rock care au urcat pe scenă au fost cele care au contribuit la conturarea unei seri desăvârşite. Şi putem spune cu mâna pe inimă că am văzut în jur de 3000 de oameni fericiţi şi plini de un entuziasm debordant, cum de mult timp nu mai văzusem pe la evenimentele rock. S-ar părea că norocoasa cifră 7 îşi păstrează semnificaţiile în orice împrejurare!

Ediţia METALHEAD Meeting 2014 a fost foarte bogată, astfel că ne-am bucurat să ascultăm trupe noi sau aflate în plină ascensiune pe scena rock, dar şi trupe care şi-au consolidat statutul de giganţi cu fiecare an, precum Arkona, Moonspell şi mai ales Sepultura, cei trei headlineri ai evenimentului.

Primele patru trupe ne-au introdus într-o atmosferă de festival

După ce ploaia ne cam dăduse bătăi de cap timp de câteva zile şi toată lumea se aştepta ca aceasta să nu lipsească nici în ziua marii întâlniri rock de la Arene, iată că sorţii au fost de partea noastră şi ne-au scutit de neplăcerea de a ne adăposti zgribuliţi prin vreun colţ. Astfel, am admirat un cer relativ senin şi mai târziu o lună cu un aspect misterios, o ambianţă numai bună pentru a întâmpina cele şapte trupe venite să ne electrizeze cu energia şi cu muzica lor.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

METALHEAD Meeting 2014 s-a deschis cu concertul grecilor de la Endsight, o trupă fondată în 2009 care a avut ingratul rol de a anima oamenii ce abia începuseră să se adune la Arene şi care forfoteau de mama focului. Au încercat să capteze atenţia publicului etalând piese metalcore de pe cele două albume lansate până în prezent, „A Vicious Circle” şi „To a Falling World”, însă stilul lor a părut să convingă doar o mică parte din cei aflaţi acolo, poate şi din cauza faptului că era încă prea devreme şi oamenii abia începeau să prindă pulsul evenimentului.

Clujenii de la au continuat în acelaşi stil metalcore, însă au avut parte de ceva mai multă acţiune în rândul fanilor, cu prisosinţă printre cei aflaţi mai aproape de scenă. Au adus un plus de vigoare şi ne-au arătat că încă mai există trupe româneşti tinere cu care să ne mândrim. Totuşi, nu am putut să nu remarc faptul că sonorizarea a fost destul de slabă în timpul concertului, iar piesele, care în mod normal sună foarte bine, deveneau pe alocuri ininteligibile, cel puţin din zona în care m-am aflat eu. Bine că s-au îmbunătăţit lucrurile pe parcurs şi nu am rămas cu un gust amar din cauza acestui aspect.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

Sincarnate, trupa românească care are deja aproape zece ani de experienţă pe scena rock, nu prea a stârnit spiritele aşa cum ne-am fi aşteptat, şi a fost un moment mai degrabă plictisitor din cauza stilului doom metal care nu prea aduce nimic nou şi căruia îi lipsesc inflexiunile care să vitalizeze publicul. Celor de la Sincarnate parcă le-a lipsit determinarea şi acest lucru s-a văzut. Publicul părea cufundat într-o letargie cruntă şi nimic nu părea să-i impresioneze.

Însă au avut grijă cei de la Last Hope să ne dea porţia de agitaţie şi extaz pe care o râvneam de când am ajuns la Arene. Bulgarii ne-au arătat că şi vecinii noştri au cu ce se lăuda când vine vorba de muzică de calitate, pentru că hardcore-ul celor de la Last Hope este întru totul desăvârşit. Scena părea să explodeze de atâta energie şi nerv, iar riff-urile de chitară combinate cu versurile originale cu tentă socială şi politică au incitat mulţimea într-un mare fel. Era uşor de preconizat nebunia care avea să urmeze, deoarece oamenii se înmulţeau vizibil şi îşi manifestau entuziasmul prin circle-pit-uri largi şi mult headbanging.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

Experienţa bulgarilor a vorbit de la sine, membrii trupei reuşind să câştige inimile tuturor rockerilor prezenţi la eveniment prin atmosfera extraordinară pe care au creat-o. Au cântat piese precum „Someone Else”, „Dead” sau „FP (Fuck Police )”, iar mesajul dur al acesteia din urmă – „There’s no justice, there’s no peace, there’s no freedom, fuck police!” – ne-a rămas întipărit în minte toată seara.

Folk-metal rusesc la cel mai înalt nivel

Odată cu Arkona a început cu adevărat nebunia! Mulţi fani aşteptau cu nerăbdare să vadă cea mai bună trupă rusească de metal într-un concert în Bucureşti şi mai ales să o vadă pe Masha „Scream” dezlănţuindu-se pe scenă. Contopirea dintre sălbăticie, exotic şi pitoresc care caracterizează piesele folk metal de inspiraţie populară ale celor de la Arkona ne-a fermecat şi am ţopăit nebuneşte pe piese ca „Goi, Rode, Goi!”, „Slav’sja Rus” şi mai ales „Yarilo”.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

Deşi formaţia cântă numai în limba rusă, acest lucru nu a deranjat pe nimeni, ba dimpotrivă. Cel puţin pe mine m-au făcut să mă gândesc la întinsele păduri slave. Adevărul e că piesele sunt atât de energice şi au orchestraţii atât de plăcute auzului încât e imposibil să nu intri în horă.

Pe de altă parte, nu se poate să nu remarci puterea vocii Mashei care pare să frângă văzduhul sau atitudinea ei complet dezinhibată pe scenă. Pare o adevărată fiară atunci când cântă şi e fascinant să o urmăreşti atunci când se mişcă dintr-o parte într-alta a scenei. Mi s-a părut că timpul s-a scurs mult prea repede şi mi-a părut rău că nu au mai putut rămâne pe scenă pentru măcar câteva piese şi cred că nu am fost singura care a încercat acest sentiment.

Moonspell au făcut o incursiune prin întreaga carieră muzicală

După show-ul făcut de Arkona eram din ce în ce mai nerăbdători să vedem ce ne vor oferi Monnspell şi Sepultura, iar aşteptările noastre nu erau deloc mici. Concertul celor de la Moonspell chiar s-a aflat sub vraja lunii, ce-i drept, nu o lună plină cum poate că ar fi fost mai potrivit în context, dar o lună a cărei lumină uşor estompată de norii timizi a conferit aura misterioasă de care aveam nevoie.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

Concertul Moonspell a însemnat o călătorie prin cariera de peste 20 de ani a formaţiei, astfel că Fernando Ribeiro şi compania au cântat piese de pe mai multe albume, cum ar fi „Wolfheart”, albumul de debut, „Alpha Noir”, „Memorial”, „Night Eternal” sau „Irreligious”.

Membrii trupei au fost încântaţi să revină în România, şi pe bună dreptate, căci aici mereu găsesc un public numeros care savurează fiecare piesă. Fernando Ribeiro a făcut mai multe pauze pentru a interacţiona cu fanii şi pentru a ne mărturisi totodată faptul că e onorat să cânte într-unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Europei şi într-o locaţie atât de specială ca Arenele Romane.

Un Derrick Green impunător pentru o nouă era Sepultura

Deşi era trecut bine de miezul nopţii şi Sepultura încă nu urcase pe scenă, m-am bucurat să constat că aproape nimeni nu plecase de la eveniment, aşa cum se mai întâmplă de obicei. Însă e adevărat că mulţi veniseră în special pentru a vedea această trupă şi pentru a asculta Sepultura live în formula cu impunătorul afro-american Derrick Green.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

În ciuda faptului că Sepultura te duce inevitabil cu gândul la Max Cavalera, fondatorul trupei, ar fi răutăcios să nu recunoaştem că Derrick Green face o treabă excelentă, iar determinarea de care dă dovadă pe scenă este absolut senzaţională. Pe lângă faptul că îţi ia ochii fiind un munte de om, abilităţile sale vocale sunt demne de toate laudele. E drept că încă se mai găsesc voci care îl contestă şi care încă mai tânjesc după perioada în care Max Cavalera făcea legea la concertele din întreaga lume, dar e de neînţeles atunci când schimbarea se dovedeşte a nu fi deloc atât de rea pe cât te-ai aşteptat.

Din punctul meu de vedere Derrick Green are toate atuurile pentru a menţine Sepultura în topuri şi pentru a păstra fanii alături mult timp de-acum încolo. Brazilienii au dat o lecţie serioasă de metal şi seara s-a încheiat – cum altfel? – pe ritmul celebrei „Roots Bloody Roots”.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

În ansamblu, am avut parte de un eveniment rock cât se poate de serios organizat, cu trupe numai una şi una şi care ne-a făcut să ne gândim deja la ediţia din toamnă a METALHEAD Meeting, tot de la Arene, care promite să fie cel puţin la fel de reuşită.

Setlist concert Arkona la Metalhead Meeting 2014

1. Yav
2. Goi, Rode, Goi!
3. Serbia
4. Zakliatie
5. Na Strazhe Novikh Let
6. Slav’sja, Rus’!
7. Stenka Na Stenku
8. Yarilo

Setlist concert Moonspell la Metalhead Meeting 2014

1. Axis Mundi
2. Alpha Noir
3. Finisterra
4. Night Eternal
5. Opium
6. Awake
7. Mephisto
8. Herr Spiegelmann
9. Em Nome do Medo
10. Vampiria
11. Ataegina
12. Alma Mater
13. Full Moon Madness

Setlist concert Sepultura la Metalhead Meeting 2014

1. The Vatican
2. Kairos
3. Propaganda
4. Impending Doom
5. Manipulation of Tragedy
6. Convicted in Life
7. Dusted
8. Attitude
9. Dead Embryonic Cells
10. Spectrum
11. Da Lama ao Caos ( Chico Science & Nação Zumbi cover )
12. Inner Self
13. Territory
14. Arise
15. Refuse/Resist

Bis
16. Trauma of War
17. Ratamahatta
18. Roots Bloody Roots