„Mircea Baniciu şi prietenii” săi vor urca miercuri, 10 noiembrie 2010, pe scena Sălii Palatului din Bucureşti. Concertul are loc cu ocazia celui de-al doilea material discografic „Best of” al artistului. Cu doar câteva zile înainte de eveniment, Mircea Baniciu ne-a acordat un scurt interviu în exclusivitate.

1. Ştia Mircea Baniciu de mic copil că va deveni artist?

Nu. M-am pregătit să fiu arhitect. Însă ştiam că am ceva talent, dar asta pentru că mi-au spus-o alţii. Pe de altă parte eram totuşi bine pregătit, făcusem nişte ani de pian în copilarie, iar în liceu învăţasem să cânt la chitară, pentru că-mi plăcea foarte tare.

2. Cum a fost prima întâlnire cu publicul a timidului Mircea Baniciu?

Prima întalnire adevărată a fost într-un concert cu Phoenix la Oradea. Am ajuns în centrul oraşului unde era o mare de oameni adunată, poliţie pe cai, garduri de protecţie, şi mi-am întrebat colegii ce se întamplă aici? Mi-a spus Nicu Covaci – aici o să canţi tu! Se difuzaseră la radio câteva dintre piesele Phoenix şi explodaseră.

3. Folkul este într-o perioada foarte bună. Au loc din ce în ce mai multe concerte, iar numărul festivalurilor de folk din ţară creşte de la an la an. Care credeţi că sunt factorii care au condus spre această revenire?

Folk-ul e singura cale spre poezie şi spre muzică adevărată, în universul ăsta de dance, house, hip-hop care inunda radiourile. Pe de alta parte, în afară de rock, a cam rămas singurul gen de muzică în limba română. Oricum termenul ăsta de “folk” nu mi se pare cel mai potrivit pentru ceea ce cânt eu şi alţi colegi ai mei. Sub aceasta titulatură de “folk” tinerii caută de fapt o muzica cu mesaj, care spune ceva.

4. Atunci când mergi la concertele folk te aştepţi ca publicul să aibă o anumită vârstă. Însă de cele mai multe ori este surprinzator de mare numărul tinerilor prezenţi. Se întorc tinerii spre folk?

Cred că sunt tineri care ascultă dance şi house, şi tineri care îşi doresc pur şi simplu altceva. Şi anume, ca muzica pe care o ascultă să conţina şi idei, să sune într-un fel mai interesant, să nu fie muzică făcută de computer. Aşa a fost întotdeauna şi de aceea nu mă surprinde că tinerii îmbrăţişează în continuare muzica bună. Pe de altă parte, e normal ca dacă parinţii lor ascultau în casă Phoenix şi Pasărea Colibri, şi ei să facă acelaşi lucru.

5. În 1991 aţi concertat alături de Phoenix pe scena Rock ’91. Care sunt gândurile care îi trec prin minte unui artist atunci cand se afla în faţa a 70.000 de oameni?

Era unul dintre primele spectacole mari de dupa ’90, care era cu adevărat liber, fără cântece patriotice, fără osanale aduse ştim noi cui, realizat în stil occidental. M-am simt ca la Woodstock… Cei care au fost acolo îşi aduc aminte poate că publicul a fost superlativ, a cântat împreună cu noi toate piesele. La momentul ăla eram fericit că Phoenix a revenit în ţară şi că putem relua o idee din punctul în care a rămas în urmă cu 14 ani. Din păcate însă, timpul nu stă în loc, aşa că nouă ne-a fost imposibil să continuam în acelaşi fel.

6. Ce ne puteţi spune despre noul material discografic?

Mi-am propus în urmă cu câţiva ani să realizez un album „Best OF” cu cele mai populare cântece ale mele. Primul volum, „Eşarfa”, a fost lansat în 2008, iar acum lansăm volumul 2 care conţine piesele mai dinamice, cu texte mai haioase şi care fără să fiu modest sunt foarte cunoscute de public.

7. Ce surprize ne pregatiţi pentru concertul de pe 10 noiembrie?

În primul rand, voi fi acompaniat de o trupa completă formată din 4 muzicieni extraordinari. Voi avea în spectacol şi câţiva invitaţi speciali. În primul rând Ioji Kappl care vine din Germania şi ne-am propus să cântăm o repriza rock ca pe vremea Cântafabulelor. Vor mai fi lângă mine Leo Iorga, Ioan Gyuri Pascu şi fiica mea Ana, care vor cânta piese din repertoriul meu intr-un stil propriu.

Albumul „Best Of vol.2″ va include câteva dintre cele mai cunoscute piese ale sale, actualizate ca sound: “Vara la ţară”, „Tristeţi provinciale”, „Dealul cu dor”, „Pisica neagră”, „Întoarcerea la Orient” sau “Andrii Popa“ sunt doar o parte dintre acestea.

Citeşte despre: , , ,