Prima ediţie a festivalului „Drumul lung spre Cimitirul Vesel” s-a desfăşurat la Săpânţa. Timp de cinci zile (de pe 12 până pe 16 august) în satul maramureşean, s-au perindat pelerini de pe alte meleaguri, dornici să simtă gustul sărbătorii promise: spirit ecologic, spiritualitate, muzică românească – ţărănească, muzică irlandeză, artă tradiţională, cultură străveche.

Pentru Peter Hurley, iniţiatorul şi producătorul evenimentului, şi pentru echipa lui, crearea festivalului a fost un efort răsplătit. Încă din prima zi, în Săpânţa nu mai erau locuri de cazare, iar în împrejurimi (până la Sighetu Marmaţiei) cu greu se mai putea găsi ceva liber. Turiştii aflaţi în zonă şi-au modificat traseele pentru a veni la festival, alţii au bătut cale lungă (chiar de la Bucureşti sau de mai departe), vecinii din alte localităţi şi-au făcut drum spre satul cu Cimitir Vesel, săpânţenii au venit şi ei pe pajiştea cu minuni.

Traficul de la un atelier la altul sau de la o terasă la alta a bătătorit pământul. Au fost construite două scene (una în cimitir, cealaltă pe pajişte) şi spaţii pentru ateliere şi expoziţii. Toate construcţiile au avut la bază lemnul, cu elemente din arta maramureşeană. Reperele echipei de scenografi au fost structurile locale, felul tradiţional de a clădi.

Sâmbătă seara, Cimitirul Vesel a fost plin. Suita muzicală compusă de Shaun Davey pe textele epitafurilor de la Săpânţa a răsunat într-un decor pictural. Albastrul de Săpânţa era luminat de făclii, pe pământ şi pe cer. În faţa scenei, pe bănci sau în picioare, sute de oameni se înghesuiau să audă şi să vadă minunea. Urmaşii celor din cimitir lăcrimau şi se mândreau când auzeau epitaful răposatului. Sătenii veniseră îmbrăcaţi în costume tradiţionale, ca la orice mare sărbătoare. Pe scenă, muzicieni de primă mână: compozitorul Shaun Davey, dirijorul David Brophy, soprana Rita Connolly, Liam O’Flynn – cimpoi, Rod McVey – orgă, Gerry O’Beirne – chitară, Noel Eccles – percuţie, Neil Martin – violoncel, împreună cu muzicieni de la Filarmonica de Stat din Sibiu, concert maestro – Cosmin Fidiles, şi cu Corul bărbătesc al Facultaţii de Teologie „Andrei Şaguna”, dirijor – Preot Lect. Dr. Sorin Dobre.

Programul muzical de duminică, a început după-amiază cu un spectacol oferit de autorităţile locale. A evoluat fiul satului, Gheorghe Turda, împreună cu invitaţii lui.

Apoi a răsunat, din nou, muzica irlandeză. Suita “Vocile din Cimitirul Vesel” a fost însoţită de bucăţi muzicale irlandeze. Pe pajiştea verde din satul maramureşean Săpânţa, se dansa în stil irlandez, în vreme ce în spatele scenei se vedea Ucraina.

O scurtă ploaie, numai bună să ne spele de păcate şi să-i gonească pe cei care nu-şi doreau cu adevărat să fie acolo, a prefaţat spectacolul lui Grigore Leşe. Muzicologul a conceput un spectacol complex, în care a expus două faţete a ceea ce poate însemna autentic şi relaţionare între formele de artă. În „Sarea pământului”, dansul contemporan (coregrafie de Liliana Iorgulescu) interacţionează cu muzica străveche. Apoi, zeci de muzicanţi au urcat pe scena desenată de fulgere. Pe majoritatea i-a descoperit Grigore Leşe, străbătând ţara. Pe toţi îi susţine pentru că sunt adevăraţi: Aromânii Fârşeroţi – singurii care mai pot cânta muzici polifonice din gâtlejuri, fanfara Mambo Siria, lăutarii care îşi spun Rapsozii Gorjului, Grupul Iza din Maramureş, unul dintre ultimii tulnicari – Răzvan Roşu, Fanfara din Buneşti – Bucovina, horitoarele Zamfira Mureşan şi Lenuţa Purja, Ucraninienii de pe Tisa. Într-un amestec de stiluri şi culori, spectacolul a ţinut ore bune. În faţa scenei s-a pornit o horă, la care predominau rucsacii şi hainele orăşeneşti.

Faptul că mulţi tineri au venit din oraşe special pentru eveniment, că ambasadorul Irlandei, excelenţa sa John Morahan, a participat, împreună cu familia la majoritatea întâmplărilor festivalului, că fluxul de turişti în zonă a crescut într-o progresie geometrică, cronicile care vorbesc despre un „Woodstock de Săpânţa”, patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului fac un succes din „Drumul lung spre Cimitirul Vesel”.

Transportatorul oficial al festivalului a fost CFR GEVARO. Majoritatea invitaţilor (inclusiv Ambasadorul Irlandei) a străbătut distanţa dintre Bucureşti şi Maramureş şi retur, cu trenul, în vagoane de dormit, ataşate special. Muzicienii şi-au continuat spectacolul în tren.

La anul, trenul va pleca din nou pe „Drumul lung spre Cimitirul Vesel”.

Citeşte despre: , ,