RECENZIE: Visând cu ochii deschişi. „Reveria” Loredanei a adunat la Sala Palatului peste 8.000 de oameni (FOTO)

„Pentru mine, mai grav decât o notă falsă este să cânţi fără suflet, Loredana este o artistă pentru ca simţim muzica ei dincolo de extravaganţa vestimentară”, îmi spunea ieri o prietenă dirijoare. Pentru mine, o spectatoare oarecare la concertul „Reveria”, susţinut de Loredana pe 25 octombrie 2014 la Sala Palatului din Bucureşti, cântăreaţa e ceea ce americanii numesc one woman show, o artistă complexă şi completă, capabilă să se muleze pe diferite stiluri şi să-şi surprindă necontenit publicul. Una care nu a falsat deloc şi nu a trădat vreun moment de nesiguranţă sau ezitare.

Ceea ce am văzut eu pe scena a fost de departe ceva mai mult decât un concert, a fost un spectacol grandios care a avut toate elementele unui adevărat musical în mai multe acte. Fiecare melodie a fost pusă în valoare cu ajutorul ţinutelor şi a decorurilor, dar mai ales al invitaţilor, căci Lori i-a avut alături pe scenă pe Puya, Roman Iagupov de la Zdob şi Zdub, Amir, Nicu Covaci şi nenumăraţi acrobaţi, scamatori şi iluzionişti.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

Precum un Geamăn tipic, versatil şi imprevizibil, Lori a trecut asemeni unui cameleon de la ţinutele glamuroase la cele sexy, retro, sau de inspiraţie tradiţională, de la părul strâns într-un coc discret la unul supradimensionat, accesorizat cu diademe din paiete, voalete din pene sau marame.

Reverii de copil în prima seară de ninsoare

Venirea în scenă a artistei a fost precum îi stă bine unei dive: întârziată cu un sfert de oră, precedată de scamatoriile unui iluzionist care-şi exersa giumbuşlucurile pe melodii ca „Lele”, „Tomilio”, „O fată singură-n noapte” – mai intrând din când în când într-o cutie, mai încercând să jongleze cu figurinele proiectate pe fundal -, aşteptată îndelung de un public de toate vârstele. La căderea cortinei, Loredana a apărut pe scenă suspendată de două corzi elastice, având ca decor un cer înstelat şi luminat de stele şi lună plină. Fundal care îndemna la reverii pe cei peste 4.000 de spectatori din sală.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

După două melodii pop, cu puternice accente romance, „Risipitor” şi „Extravagantza”, artista, îmbrăcată într-o rochie din paiete argintii, la care a asortat un sacou negru, a schimbat registrul. A venit momentul unui cabaret de excepţie, Loredana amintind de rolul divei pe care l-a jucat în filmul lui Nicolaescu, „Supravieţuitorul”. Cu un joben roşu şi un baston, artista şi-a invitat fiecare spectator la reverie. „Visează şi trăieşte ca un copil rebel/ În seara asta, toţi visăm la fel” a fost mesajul melodiei care a ridicat sala în picioare.

La fel ca şi la celelalte reprezentaţii de asemenea anvergură, artista a fost acompaniată pe scenă de o orchestră, de trupa Agurida, un backing-vocals alcătuit din două fete şi un băiat, dirijoarea şi pianista Simona Strungaru, trupa de acrobaţi „Xtreme”, baletul condus de Alexandru Stanciu şi Corul de Copii „Nostalgia”.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

„Şi pentru că e toamnă, dar a venit iarna”, „Născută toamna” a fost melodia care a făcut trecerea de la reprezentaţia de cabaret la cea efervescentă, potrivită pentru „Zig Zagga”. Artista s-a plimbat cu un dispozitiv mobil prin publicul ridicat în picioare şi prins întru totul în jocul „zig-zaga-zuga”.

De ce Loredana e mai tare decât Conchita Wurst

Primul invitat al serii, Marius Moga, a fost introdus în scenă de un moment acapella bisericesc, în care patru băieţi cântau „Pe barba mea”, pe un fundal de vitralii bizantine. Auzind-o pe Loredana cântând „Pe banii mei, pe barba mea” alături de Micul Mozart, nu poţi decât să îţi imaginezi că Conchita Wurst ar fi invidioasă pe un asemenea moment, cu tot cu barba din dotare.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

După numărul de excepţie al celor doi juraţi de la „Vocea României”, corul de copii „Nostalgia” li s-a alăturat celor doi pe scenă pentru a cânta melodia „Lumea ta”. „Să crezi în lumea ta, unde mai poţi visa/ Unde mai poţi zbura!” a fost mesajul transmis de cei de pe scenă copiilor de toate vârstelor din sală. Fundalul cu benzi desenate, nori plutitori şi fluturi în zbor a făcut mult mai credibil momentul.

Avatarurile unei dive în permanentă reinventare

Artista, suspendată pe o canapea mobilă întocmai ca o Julietă care-şi seduce publicul, având nu un Romeo la picioare, ci o lume întreagă, a fost acompaniată de corul de copii şi în timpul următoarelor două cântece, interpretate de data asta în limba lui Shakespeare.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

Următorul act al puzzle-lui muzical, hitul „Apa”, a fost de inspiraţie indiană. Trupa de balet a îmbrăcat, asemeni cântăreţei, ţinute ce aduceau cu tradiţionalele sariuri. A urmat un moment de muzică portugheză, după care scena s-a transformat parcă în curtea interioară a unui palat oriental. Cu un decor amintind de „1001 de nopţi” şi de şeherezade puse pe spus poveşti pe note muzicale, Amir, al doilea invitat de-al Loredanei, a început să fredoneze „Aromaroma”. Pentru a crea sinestezie, dansatorii din trupa de balet s-au plimbat prin public cu găleţi de cărbuni aprinşi, iar două dansatoare, costumate în rochii vaporoase, au făcut acrobaţii în aer, suspendate de corzi elastice, pentru ca momentul să fie unul cât mai aromat posibil.

Apariţia unui cobzar pe scenă avea să anunţe ceea ce avea să urmeze: ritmuri de muzică ţigănească, dansuri de şatră, fundal, pirande săltăreţe şi o Loredana ca un zbir, convingând publicul că „Gelozia-i rea”. Schimbarea de registru a fost marcată de sunetul unei cutiuţe muzicale, pe un fundal de tip interbelic, cu imagini de fundal dintr-un cabaret şic, cu domniţe încorsetate şi moţate cu voalete din pene. Un decor perfect pentru artistă, îmbrăcată de această dată cu o rochie roşie, scurtă, cu buline, să înceapă să cânte „Firicel de floare albastră”.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

După momentul dintr-un Bucureşti de altădată, publicul a fost „teleportat” direct în atmosfera unei dimineţi, pe răcoare, marca Roman Iagupov de la Zdob şi Zdub, invitat de asemenea în concertul Loredanei.

Două spectacole într-un singur concert marca Loredana

Interesant e că un bilet la un concert de-al Loredanei îţi oferă acces la un dublu spectacol: unul de pe scenă, unde artista face show alături de dansatori, invitaţi şi orchestră şi celălat din public, unde spectatori de toate vârstele dansează, aplaudă, cântă cu artista.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

Vi-l imaginaţi pe Puya dând replici pe muzică lăutărească? Dacă nu e cu putinţă, în concertul Loredanei, chiar şi cele mai imposibile închipuiri au devenit reale. Artistul hip-hop a contracarat-o în stilu-i caracteristic pe artista care glăsuia de zor: „Ai palate şi-ai avere mare, lumea toată-ţi cade la picioare, dar sufletul meu nu e de vânzare”. Cu un coc supradimensionat şi o rochie retro, cu franjuri duo, albă cu negru, Loredana a reuşit un dialog muzical de excepţie cu Puya, îmbrăcat aşa cum îi stă bine unui hip-hop-er, în jeanşi şi tricou. Fără vreun contrast frapant sau vreo fantă artistică, cei doi au alcătuit un duet în care au fuzionat perfect.

După momentul hip-hop-lăutăresc, Loredana a urcat pe scenă într-o ţinută demnă de o regină a muzicii de pretutindeni, un chimono cu imprimeuri florale, strânsă-n talie cu un brâu auriu, cu boruri mari la mâneci. După omagiul adus Mariei Tănase, prin interpretarea în stilu-i caracteristic a binecunoscutei melodii „Mărioară de la Gorj”, momentul a culminat cu o apariţie de excepţie pe scenă: şatra ţiganilor, cu un „bulibaşă” monumental, în persoana lui Nicu Covaci.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

Loredana a cântat alături de legenda vie a Phoenixului „Mica ţiganiadă”, costumată într-o rochie de inspiraţie populară, iar Nicu Covaci s-a înfăţişat publicului precum un haiduc pioresc al muzicii folk, cu cămaşă galbenă, cu mâneci bufante, peste care purta o vestă din piele. După „Depărtare”, melodie interpretată aproape fără acompaniament instrumental, Loredana s-a înfăţişat în scenă îmbrăcată precum o Lebădă Neagră, într-o rochie de balerină, alcătuită din corset, fustă din tul, iar în loc de poante – o pereche de cizme din paiete.

Şi ţinuta de Black Swan nu a fost aleasă aleatoriu, căci artista a spus nu o dată că ea dă totul pe scenă, într-un gest de sacrificiu inerent oricărei formei de arte, dacă vreţi. Făcând faţă oricărei provocări muzicale ca un expres cu locomotiva forjată la maximum, cu linia telefonică deschisă pentru oricine – de la un fan insistent din ultimul sat al României, până la vreun producător muzical de talie internaţională, Loredana ştie că în muzică şi în relaţia cu publicul nu există jumătăţi de măsură. Iar complacerea în clişee de tipul „Sunt mulţumită unde am ajuns, e suficient!” nu-şi au rostul, căci Lori e mereu într-o concurenţă acerbă tocmai cu ea însăşi. Asta o defineşte până la urmă ca interpretă şi-i asigură statutul de stea necăzătoare de pe firmamentul muzicii, indiferent de timpuri, tendinţe, topuri dominate de Inne şi Alexandre care ar putea să-şi ia notiţe. Până la urmă, Loredana Groza poate e singura cântăreaţă româncă din anii ’90 care a demonstrat că nu există „artistă sub vremi”, a cărei muzică să placă doar unei generaţii, ci vremuri şi topuri pe care le poţi domina, dacă eşti dispusă să ţii pasul cu tot ceea ce e nou.

Reverii continuate pe Facebook

„Cine te crezi?” s-a întrebat Loredana, în timp ce pe fundal se proiectau explozii de buline colorate şi imagini cu lămpi aprinse şi agăţate în ramuri de copaci. Spectacolul s-a terminat cu „Lele”, celebra piesă cântată, la fel ca şi cele anterioare, în sincron cu publicul.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

După aplauze şi mulţumiri, copiii din public au profitat de ocazie pentru a-i oferi vedetei flori. Pentru mai multe clipe am avut impresia că Loredana s-a transfigurat într-o învăţătoare iubită şi răsfăţată de elevii ei cu buchete de crini şi trandafiri.

La primul bis, artista s-a întors în scenă pentru a interpreta „Trandafir de la Moldova”, amintind de locul ei de baştină, Oneşti. La al doilea bis, Loredana – întocmai ca o Evita Peron îmbrăcată într-o rochie de gală, tip sirenă – a readus spectatorilor aminte de una dintre piesele ei din anii ’90, „O fată singură-n noapte”. În mod paradoxal, artista a avut alături, timp de aproape trei ore, atât cât a durat „Reveria” un public care a admirat-o şi a scandat nu de puţine ori „Bravo, Lori!”, „Bine, Loredana!”, „Lori, te iubim!”.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

În secolul al XVIII-lea, filosoful Jean-Jacques Rousseau, în Les rêveries du promeneur solitaire, scria că „în timpul visărilor sale cu ochii deschişi, sufletul lui hoinăreşte şi planează deasupra universului pe aripile imaginaţiei, cunoscând extazuri ce întrec orice altă plăcere”. În secolul al XXI-lea, în prima seară de ninsoare din Bucureşti, cântăreaţa Loredana Groza şi-a purtat publicul într-o reverie muzicală pe care puţini artişti români ar putea-o egala. Ba chiar repeta, căci spectacolul „Reveria” va fi reluat pe aceeaşi scenă, în seara zilei de 26 octombrie 2014.

„Visul a început ieri, odată cu zăpada care s-a revarsat din cer, schimbând magic decorul, purificându-ne sufletele pentru Reverie. Am visat cu ochii deschişi alături de miile de oameni din sală! Vă mulţumesc că sunteţi alături în viaţa mea! Reveria continuă şi în seara asta! Vă iubesc”, le-a transmis artista pe Facebook fanilor, la câteva ore de la terminarea concertului.