RECENZIE: Within Temptation şi un început de toamnă cu savoare gotică

A treia seară de toamnă le-a adus fanilor metal un concert cum nu se putea mai aşteptat. Faimoasa trupă de metal simfonic şi gothic metal Within Temptation a venit la Bucureşti, sâmbătă, 3 septembrie 2016, în cadrul primei ediţii ARTmania Bucharest Blast. Evenimentul a avut loc la Arenele Romane, iar printre trupele invitate s-au numărat Sinoptik, Mutiny on The Bounty şi Agent Fresco.

Seara a început cu concertul celor de la Sinoptik, trupă care îmbină stilul psihedelic cu rock-ul alternativ. Dima „Sinoptik” (voce, chitară şi clape), Dima „Frosby” (bas) şi Slava Los (tobe) au oferit publicului unele dintre cele mai bune piese ale lor. Băieţii de la Sinoptik au darul de a te hipnotiza cu un sound puternic şi chiar exploziv pe alocuri, aşa că nu e de mirare că cei prezenţi încă de la început la Arene au părut fascinaţi de evoluţia lor.

După Sinoptik a urcat pe scenă formaţia Mutiny on The Bounty, o trupă luxemburgheză de rock alternativ, cu un repertoriu electrizant şi ale cărei piese reuşesc să te umple de energie.

Seara a continuat cu islandezii de la Agent Fresco, care combină rock-ul alternativ cu ritmuri de muzică pop, metal şi math rock. Extrem de încântaţi să se afle în România, au interacţionat constant cu publicul, mulţumindu-le pentru prezenţă şi mărturisind că sunt îndrăgostiţi de Bucureşti şi că ar rămâne aici multe luni, dacă ar fi posibil.

Cei patru membri au încântat publicul cu piese precum „Wait For Me”, care ne invită să celebrăm momentele frumoase din viaţă, „A Long Time Listening”, „Angst”, „Dark Water”, „Eyes of a Cloud Catcher” sau „Autumn Red”. Cei de la Agent Fresco au fost nespus de prietenoşi cu fanii, iar spre final, vocalistul Arnór Dan Arnarson chiar a coborât în public, a cântat printre oameni şi a strâns mâna cu ei, încheind concertul într-o manieră cu totul emoţionantă.

În jurul orei 22:00, în aplauzele furtunoase ale fanilor, Sharon den Adel şi colegii săi de la Within Temptation au urcat pe scenă, deschizând concertul cu piesa „Solemn Hour”. Pentru a accentua dramatismul gotic, Sharon den Adel a ales să poarte o rochie neagră, cu trandafiri roşii, care i-a oferit eleganţă, păstrând totuşi un accent jucăuş. Pentru a da şi mai mult tonus şi vigoare încă de la început, a urmat „Faster”, care a dezlănţuit o mare de energie în public. „In The Middle of The Night” a încins şi mai mult spiritele, partea instrumentală conturând o atmosferă aproape apocaliptică şi plină de mister. „Fire and Ice” ne-a ajutat să păşim pe un tărâm cu foc şi gheață, în care iluziile sunt spulberate, lăsând loc deznădejdii.

Am ascultat şi piesa „Stand My Ground” care ne-a făcut să devenim nostalgici la gândul că a fost înregistrată acum mai bine de zece ani, reuşind încă să-şi menţină locul în inimile fanilor. Şi pentru că trebuia să existe şi o piesă care să îmbine vocile celor două artiste reprezentative pentru metalul simfonic a luat naştere piesa „Paradise (What About Us?)”, care le aduce împreună pe Sharon del Adel şi Tarja Turunen. O piesă deosebit de antrenantă, care crează dependenţă şi pe care nu te poţi opri să o fredonezi. „Sinéad” ne-a demonstrat cât de bine se pot îmbina metalul simfonic şi nuanţele pop când vine vorba de vocea atât de flexibilă a lui Sharon den Adel.

Within Temptation au oferit publicului de la Bucureşti şi una dintre colaborările atipice pe care le-a avut pe plan muzical. Astfel, am avut ocazia să ascultăm „And We Run”, un featuring cu rapperul Xzibit, pe care l-am şi văzut proiectat pe ecranul de pe scenă. Artista Sharon den Adel a profitat de câteva momente şi pentru a interacționa cu fanii trupei, spunând că se simte bine aici şi permiţându-și chiar să închine un pahar de vin roşu, pe care l-a aruncat apoi în public, mărturisindu-le fanilor că, pentru ea, vinul înseamnă viaţă şi „carpe diem”.

Concertul s-a încheiat cu piesele „Mother Earth”, „Whole World Is Watching” şi „What Have You Done”, piesă rezultată în urma colaborării cu Keith Caputo de la Life of Agony.

Concertul a fost senzaţional de la început la sfârşit şi a fost dovada clară că poţi crea o atmosferă de vis chiar şi cu un public restrâns. Totodată, merită menţionate şi jocurile de lumini şi proiecţiile videoclipurilor pe ecranul de pe scenă, care au contribuit la crearea unui cadru impresionant. Cu siguranţă ne vor rămâne multe amintiri frumoase legate de acest concert şi sperăm ca trupa să mai revină la Bucureşti.