RECENZIE: Poveşti nespuse în concertul Holograf – „Unplugged la Teatru” (FOTO)

După 7 ani de la concertul unplugged de la cinema Patria, trupa Holograf a decis să susţină un nou spectacol în care instrumentele să fie personajele principale. Chitara acustică, chitara bass, tobele, percuţia, clapele şi câteva instrumente surpriză au scris povestea Holograf – „Unplugged la Teatru”, pe 16 octombrie 2017, la Teatrul Naţional din Bucureşti.

Fără să se lase aşteptaţi, membrii trupei Holograf şi-au făcut apariţia pe scenă într-un mod simplu, lăsând mai apoi ca muzica să vorbească pentru ei, într-o atmosferă intimă, de teatru. „Bine aţi venit la Holograf Unplugged la Teatru” au fost cuvintele care au deschis show-ul, rostite de Dan Bittman, care a ales să îşi numească colegii de trupă şi să le mulţumească, înainte de prima melodie.

Instrumentele bine acordate şi-au făcut încălzirea pe cântecul „Simona”, de pe albumul „69% Unplugged”. Membrii formaţiei şi-au amintit cu nostalgie cum în urmă cu 20 de ani au deschis cu aceeaşi melodie un concert unplugged, care a avut loc în „cinematograful de la intersecţia dintre Ştefan cel Mare şi Cale Dorobanţilor”. Au urmat apoi alte trei cântece de pe acelaşi material, în aceeaşi manieră: „Balada controlorului”, „Singur pe drum” şi „Umbre pe cer”. După cum le este şi stilul muzical, predominant romantic, băieţii de la Holograf şi-au expus sentimentele încă de la începutul show-ului pe piesa „Te voi iubi”.

Ca de fiecare dată, Bittman le-a oferit un rol reprezentantelor sexului frumos, atunci când le-a invitat să cânte în cor cu el cele mai cunoscute refrene Holograf. Bineînţeles că nici bărbaţii nu au fost neglijaţi, având o replică importantă de susţinut: „Şi băieţii plâng câteodată”. Imediat după, solistul a hotărât să unească cele două voci într-una singură, iar publicul a cântat la unison melodiile: „Dragostea mea”, „Dacă noi ne iubim” şi „Cât de departe”.

A urmat unul din momentele speciale ale serii, în care Dan Bittman i-a predat „ştafeta de solist” unui integrant al trupei, care ne încântase până în acel moment doar cu acorduri de chitară şi cu mici intervenţii de backing vocals. Era vorba de Marius Baţu, care a ales să intepreteze câteva cântece folk: „2000 de ani”, „Ce să-ţi aduc iubito de pe mare” şi „Odată am ucis o vrabie”.

O altă surpriză a fost apariţia lui Adrian Naidin, care a venit însoţit, ca de obicei, de jumătatea sa muzicală, violoncelul. Noul instrument a adus armonie în întreaga sală, în timp ce Bittman a interpretat hitul „Doar o viaţă nu-mi ajunge să iubesc” şi piesa dedicată fiului său cel mare „Inima mea nu e întreagă dacă nu eşti tu”. În continuare, solistul a ales să interpreteze o piesă foarte dragă lui, cu o încărcătură emoţională puternică, „Mama”.

Punctul culminant al serii a fost momentul în care publicul a ascultat povestea tristă a melodiei „Am rămas doar noi”, despre o iubire care nu a fost să fie. Apoi atmosfera şi-a recăpătat nota de pozitivitate, redată prin melodiile „Vreau o minune” şi „Undeva departe”. Ca şi în alte rânduri, Dan Bittman ne-a mărturisit ce îşi doreşte cel mai mult pe lumea aceasta şi dincolo de ea: „Să nu-mi iei niciodată dragostea”.

După cum şi-au obişnuit publicul de atâţia zeci de ani de spectacole live, Holograf a încheiat concertul unplugged cu hitul „Ţi-am dat un inel”. De asemenea am aflat şi o noutate despre această piesă etalon a trupei, faptul că are în spate o poveste tristă, deoarece „inelul a fost dat, dar iubirea nu s-a împlinit”, după cum a declarat Dan Bittman.

După câteva minute bune de aplauze şi urale, trupa Holograf a revenit pt un bis cu un călduros salut care a adus zâmbetul pe buzele tuturor: „Bună seara! Bine v-am găsit!”. În loc de rămas bun, membrii trupei au ridicat sala în picioare pe melodia „Banii vorbesc”, oferind parcă pe final un alt înţeles spectacolului: deşi se cântă despre dragostea şi poveşti de iubire, de multe ori realitatea este alta.

Concertul Holograf – „Unplugged la Teatru” a fost organizat de Sublime România.